DOMNUL E PASTORUL MEU!
*
Domnul e Păstorul meu!
Nădejdea inimii la greu.
Nu mi-e teamă de nimic,
Nu mă sperii nici un pic.
De inamic!
Isus mi-e pavăză-n furtuni.
Şi mă duce-n verzi păşuni.
Sufletul mi-l înviorează,
Şi ţine mintea veşnic trează.
Veghează!
În puterea Lui cea sfântă,
Mă urcă pe-a vieţii stâncă,
Nu mă lasă să fiu confuză,
Rugăciunea nu mi-o refuză.
Mi-e călăuză!
Adăpost, mi-e Casa Domnului,
Şi-mi este scut Numele Lui.
Mă povăţuieşte cu iubire,
De planul răului dă ştire.
Dă izbăvire!
Sădeşte sfinţirea prin Cuvânt,
Mă spală-n sânge Lui sfânt.
Iar moartea, de mă urmăreşte,
Nu mi-e teamă, că loveşte.
Isus mă iubeşte!
Trec peste munţi şi zăvoi,
Împreună mergem amândoi.
Îmi dă fericirea şi îndurarea,
Să-mi fie neprihănită umblarea.
El e CĂRAREA!
Cu El, fericirea mă va însoţi,
Credinţa în El, se va înteţii.
Prin Har şi la bine şi la greu.
Voi sta lângă Domnul mereu.
DUMNEZEU!
Şi-n toate zilele vieţii mele,
Până s-or sfârşii cu toate şi ele,
Voi trăi în nădejdea că sus în rai,
Pe-al iubirii eterne, veşnic plai,
Nu va fi jele şi vai!
Voi fi cu Domnul totdeauna,
Şi voi primi cununa!
Amin!